Studiile efectuate în ultimele patru decade au sugerat că există o asociere între apneea în somn şi bolile cardiovasculare. Pe baza lor s-a stabilit că apneea în somn de tip obstructiv se numără printre factorii cauzatori ai bolii sistemice cardiovasculare.

Hipertensiunea arterială

Cele mai convingatoare dovezi că apneea în somn de tip obstructiv este legată cauzal de boala cardiovasculară apar într-un studiu (numit Wisconsin Sleep Cohort), prin care timp de 4 ani a fost urmărită evoluţia tensiunii arteriale nocturne funcţie de indicele de apnee-hipopnee din timpul somnului. Iniţial, persoanele supuse studiului erau normotensive la primul test de somn efectuat. Apoi s-au făcut teste de somn succesive. Pe măsura ce, la aceste teste ulterioare, indicele de apnee-hipopnee a crescut (deci severitatea sindromului de apnee în somn de tip obstructiv a crescut) a crescut şi tensiunea arterială sistemică a acestor persoane.

Studiile care au utilizat tratament pentru sindromul de apnee în somn versus tratament de tip placebo la pacienţi normotensivi sau cu hipertensiune uşoară au observat o mică dar semnificativă scădere a tensiunii arteriale sistemice diurne şi nocturne la cei care au primit tratament pentru sindromul de apnee în somn. Concluzia acestor studii este că sindromul de apnee în somn de tip obstructiv duce la creştere tensiunii arteriale şi tratamentul acestui sindrom duce la scăderea valorilor tensionale.

Insuficienţa cardiacă

Dovezile disponibile în acest moment spun că cel putin 10% din pacienţii cu insuficienţa cardiacă au apnee în somn de tip obstructiv semnificativă clinic. Unele date arată că edemul nocturn al căilor respiratorii superioare care apare la pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă poate predispune sau agravează apneea obstructivă în somn prin îngustarea lumenului respirator. Studii mici au demonstrat o ameliorare dupa începerea tratamentului pentru apneea obstructivă în somn.

Aritmii cardiace

Studiile au demonstrat o prevalenţă mare a apneii obstructive în somn la cei cu fibrilaţie aterială, iar dintre cei la care s-a efectuat cardioversie dar nu au început un tratament pentru apneea obstructivă în somn rata de recurenţă a fibrilaţiei a fost dublă faţa de cei la care s-a început un tratament. S-au observat bradicardie severă, episoade de asistolie şi aritmii ventriculare la pacienţii care au apnee obstructivă în somn fără să aibă tulburări de conducere cardiace anterioare. (text adaptat)

Autor: Dr. Răzvan Filip

Sursa: SăptămânaMedicală.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *